Sfântul Alexandru, sărbătorit pe 30 august în calendarul ortodox, a fost un ierarh remarcabil al Bisericii Creștine din secolul al IV-lea.
El s-a născut în Calabria, Italia, în jurul anului 239, a trăit în pustnicie înainte de a se stabili la Bizanț, unde a fost hirotonit horepiscop de către Patriarhul Mitrofan în anul 314.
După moartea Patriarhul Mitrofan, Alexandru a devenit Patriarh al Constantinopolului. El a avut un rol esențial în apărarea ortodoxiei în fața ereziei ariene (arianismul spune că Hristos e creat și nu egal cu Dumnezeu).
A participat activ la Sinodul I Ecumenic de la Niceea în anul 325 (unde arianismul a fost condamnat), contribuind la formularea Crezului Niceean (care afirmă divinitatea deplină a lui Hristos).
Este cunoscut și pentru minuni precum vindecări miraculoase și salvarea Constantinopolului de la distrugere în timpul unei furtuni violente, furtună puternică pe mare, care amenința navele și populația orașului. Se spune că Sfântul Alexandru a rostit rugăciuni puternice și binecuvântări, iar furtuna s-a potolit miraculos, salvând orașul de distrugere și pierderi masive.
În tradiția populară românească, ziua de 30 august este asociată cu ritualuri de curățenie și sfințire a locuințelor, menite să alunge spiritele rele și să aducă pace în familie .
Astfel, Sfântul Alexandru este venerat nu doar pentru contribuțiile sale teologice, ci și pentru exemplul său de viață dedicată credinței și comunității.
Comentarii