Tradiţii şi superstiţii de Bobotează şi Sărbătoarea Sfântului Ion

Boboteaza (6 ianuarie) şi Sfântul Ion (7 ianuarie) sunt cele două evenimente importante care marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă. În tradiţia populară, ambele zile vin cu o mulţime de tradiţii şi superstiţii pe care mulţi români le cunosc sau chiar le respectă, în speranţa că vor avea un an mai bun.

Multe încep încă din Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), aşa că iată-le mai jos pe cele mai interesante dintre acestea:

1). Post în Ajunul Bobotezei

Se spune că cine posteşte în Ajunul Bobotezei va fi sănătos tot anul şi îşi va visa ursitul. În unele zone din ţară, fetele de măritat ţin post toată ziua, după care seara mănâncă o turtă foarte sărată. Cele mai norocoase visează noaptea un bărbat care le oferă apă, tradiţia spunând că acela le va fi viitorul soţ.

2). Tradiţia ulcelelor

O practică foarte interesantă păstrată încă în mediul rural, tradiţia ulcelelor are acelaşi scop, de a cunoaşte mai multe detalii despre cel ursit. Metoda este foarte simplă: în ajun de Bobotează, seara, iei câteva ulcele sau farfurii şi ascunzi sub fiecare câte un obiect, fiecare cu semnificaţia lui: zahăr, sare, bani, pieptene, oglindă etc.

Fata de măritat alege trei dintre ulcele, iar ce găseşte sub ele îi arată cum va fi viitorul soţ. De exemplu, se spune că piepetele şi oglinda îţi arată că bărbatul va fi frumos şi îngrijit, zahărul că va fi bun la suflet, banii că va fi bogat, sarea că va fi sărac etc.

3). Gheaţa şi strănutul în Ajun şi de Bobotează

Tradiţia spune că cine cade pe gheaţă (nu prea rău!) se va căsători în anul ce urmează, iar dacă strănuţi e semn că vei avea un an excelent.

4). De Bobotează, toate apele au puteri tămăduitoare

Boboteaza reprezintă de fapt Botezul Domnului Iisus Hristos de către Sfântul Ioan Botezătorul. Acum, în această zi preoţii sfinţesc prin slujbe toate apele, iar la biserici fiecare dintre cei prezenţi primeşte câte o sticluţă din această apă sfinţită. Despre ea se spune că are puteri tămăduitoare şi ne fereşte de rău, aşa că este bine să o păstrăm în casă şi să o folosim atunci când ne este rău.

5). Practica aruncării unei cruci de gheaţă în mare

În oraşele cu deschidere la mare, la terminarea slujbelor de sfinţire a apei, există încă obiceiul aruncării unei cruci de gheaţă în mare. Bărbaţii se aruncă după ea, iar cine o găseşte primul se spune că va fi în putere şi sănătos în perioada următoare.

6). Trei zile de sărbătoare, trei zile în care rugăciunile sunt mai repede împlinite

Ajunul Bobotezei, Boboteaza şi Soborul Sfântului Ioan Botezătorul sunt trei sărbători cu o încărcătură spirituală foarte mare. Se spune că acum “cerurile sunt deschise” şi orice rugăciune am face, ea va fi mult mai repede împlinită. De altfel, Sfântul Ioan Botezătorul este şi protectorul copiilor, aşa că femeile care îşi doresc copii ar trebui să i se roage lui pentru împlinirea dorinţelor.

7).  De Sfântul Ioan nu avem voie să ne întristăm

Ca la orice sărbătoarea importantă, pe 7 ianuarie nu ar trebui să fim trişti sau să ne certăm cu cineva pentru că asta atrage ghinionul. Cel mai bine este să mergem dimineaţa la biserică, după care să îi sărbătorim pe cei dragi care poartă numele Sfântului Ioan.

Câţi români poartă numele Sfântului Ioan şi care este semnificaţia acestui nume?

Potrivit statisticilor, aproape două milioane de români îşi sărbătoresc onomastica în fiecare an, pe 7 ianuarie. Dintre aceştia, cei mai mulţi poartă numele Ion, urmaţi fiind de alte derivate precum Ioan, Ioana, Ionuţ, Ionel, Ionela, Nelu sau Nela. 

În ceea ce priveşte semnificaţia numelui, Ioan provine din iudaicul “Iohanan” care s-ar ‘traduce”  prin “Dumnezeu s-a milostivit”. De altfel, puţini ştiu că Sfântul Ioan a fost fiul preotului Zaharia  şi al Elisabetei, un cuplu înaintat în vârstă care se rugase mulţi ani pentru un copil.

A fost de ajutor?